Un buchet de zambile in plina toamna si frumoasa impresie k esti fericit cand te gandesti la ce-ai trait…Imi las amintirile undeva pe o pagina de internet si incerc sa uit cum este sa traiesti cu un regret…ma bucur doar zambind de retrairile imaginare ale unor vise pe care le-am visat si care au luat sfarsit asa cum este si normal; Dar pe care, dupa cum stim cu totii...le revisam, le retraim! Stau in pat si-mi amintesc cu drag zilele de atunci, mirosul zambilelor era peste tot, desi se uscasera....niste flori care mi s-au oferit cu dezinteres si care m-au facut sa casc ochii si apoi sa-i inchid,ca sa nu opresc visele sa vina, sa nu-mi tai portia de incantare divina... M-am bucurat copilareste de povestea in care intram,...ca de un basm cu zmei, cu vrajitoare, cu zane ale florilor si printi cu stele in frunte...unde intotdeauna e cineva bun si cineva rau...aici insa toti vor sa fie buni..
Am vazut 10000 si-am mancat salata cu ceapa...multa! apoi m-am simtit ca acasa..unde ma astepta mama cu alta salata, fara ceapa! Mi-a fost iarasi pofta, am revenit unde trebuia sa nu revin desi a fost bine si cum am ales eu sa fac.....De data asta m-am simtit mai bine ca acasa!!! M-am simtit precum intr-o casa cu suflet.. Un suflet mare de care nu mai intalnim azi...
Si s-a facut frig, acum florile nu-si mai pastreaza parfumul...il poarta prin multe tari, pe meleaguri indepartate, pe insule vizitate de oameni cu ochii frumosi, cu ochii verzi, si albastrii...cu ochii ca toata privelistea din jurul insulei....azi, florile sunt triste...uscate si fara parfum...nu-mi vor mai lumina privirea dimineata....Ma vor lasa sa ma gandesc la tine si la mine..si la zambilele de primavara asezate intr-o piata de maini imbatranite de ani de munca...Toamna ma face sa ma alimentez din amintiri.. ma face sa las vantu sa treaca pe langa mine si sa inaintez prin el cu nepasare...toamna ma face sa rad sec si sa fiu doar multumita....
Vreau 29 de buchete si-as putea sa fiu si fercita!
