chestii..

Tabloul din camera mea, opera mea, ma priveste amenintator ca ma uit la televizon...nu e deloc bine ce se intampla cu mine,il sting sperand k va inceta nelinistea asta...privesc spre fereastra...ploua dulce si cald,un gand simpatic imi zboara spre o plimbare prin ploaie.Din instinct caut cu privirea sifonieru sa ma imbrac..dar nu ajung bine la el si intalnesc aceiasi privire a tabloului...de data asta rugatoare...inteleg ideea,dar probabil nu vreau sa o accept...merg sa caut ceva dulce de mancare...mi-a facut mama inghetata cu fructe....o bunatate..arata mai ceva k in emisiunile frumos colorate...inchid ochii si park ma vad departe,pe o insula tropicala..cu 2 "negrotei aerisitori"...intinsa frumos la soare si servita cu 29 de tipuri de inghetata...nu ratez niciun fel....ma bucur de 29!intra mama in camera...ma trezesc din visare...stam putin de vorba pe teme de viata. "Trebuie sa fii precauta!"....pleaca!raman din nou singura,nu-mi displace,pot sa visez din nou fara intreruperi....imi caut de lucru si gasesc niste culori... Let's paint! Ma gandesc putin inainte...as putea oare sa-mi colorez viata?cred k da....knd ma imbrac colorat sunt mai fericita...knd am camera frumos aranjata cu noste culori armonios asortate sunt mai linistita....oare as putea cu vointa sa-mi colorez existenta pe pamant? SIGUR K DA!

multumesc...sau nu..

Sunt prabusita!....Scriu cu lacrimi in ochi si nu pot sa-mi imaginez cum mi se pot intampla astea...nu credeam nicodata ca voi trai o....o astfel de viata...atat de trista si pe care tot timpul am incercat sa o privesc cu atat de mult optimism....nu stiu de unde am atat de multa putere sa zambesc...park nimic nu se intampla asa cum mi-as dori si cum ar fi firesc....In viata, oamenii primesc si bune si rele, in egala masura.....acum....poate cand intampin doar probleme..nu mai vad partea buna.....practic ma vad intr-o prapastie din care nu mai pot iesi...care e precum o rana deschisa....precum rana mea..ranile mele....

Am avut neplacuta intamplare de a ma trezi cu piciorul umflat...cauzele...necunoscute,urmarile de asemenea....Curioasa si speriata am mers la medic...acum cand era ultimul loc unde aveam timp sa ma duc...si totusi motivul cerea prioritate maxima din partea mea...Singura si intimidata de spaima pe care o aveam in suflet am mers la urgente...Medicii, teribil de incompetenti si nepasatori m-au tratat cu lentile opace..ca si cand nici nu m-ar fi vazut...
Imi priveam piciorul s se derulau in fata mea zeci de episoade ale viatii mele in care am trait aceleasi povesti..in care am simtit aceleasi dureri....ORIBIL! Privesc spre usa un om speriat care inainta indraznet spre mine....m-a luat de mana..eram prea uimita ca sa mai reactionez...M-a dus acolo unde trebuia trecand peste toti si m-a pus intaintea tuturor...Mi-a zambit si-a zis ca o sa fie bine,trebuie doar sa spun ce am....si-a plecat..un fel de inger care m-a scos din incurcatura....M-am descurcat....el m-a descurcat...si ....dupa radiografie...diagnosticul pare a fi nu foarte grav...incurajator....voi avea doar o mica interventie chirurgicala...joi....sau daca rezultatele nu sunt cu adevarat corecte...va fi mai rau....

Multumesc tatalui lui M.,nb

Schimb subiectul cu unul la fel de important pentru mine... Sau nu, mai putin important...! S-au mai intamplat cateva lucruri in tot acest timp. Mi-am dorit sa mai postez. Anumite momente ma impingeau neincetat spre tastatura, spre eliberarea aceea de care simti nevoia sa te bucuri cand esti cuprins de o fericire imensa. Dar trebuia sa-mi respect hotararea si sa respect programul care ma suprasolicita. Acum ca s-a terminat, nu pot sa pastrez pentru mine ce-am vrut sa scriu aici... ceva nu-mi da voie..!
Diminetile erau ingrozitoare si suspansul era tot mai mare, simteam cu totii k ne oboseste inainte de vreme si ca nu vom face fata la ce urmeaza... insa seara era momentul care salva intr-u totu' situatia! Pe tavanul din camera mea straluceau cele 29 de stele neincetat,parca mai mult ca niciodata...era tot mai racoare si-mi era chiar excelent de bine....era calda doar o prezenta care ma facea sa stau linistita, si sa visez ca va fi tot mai bine! O prezenta? dar nu era nimeni....era in mintea mea si avea ochii de un albastru azur nemaintalnit...lumina inexistenta de afara il facea sa fie atat de intens....si stralucea,veghind asupra mea.....din umbra! jaluzelele permiteau noptii sa treaca si pe la mine prin camera,era frumos! vedeam prin negura precum o pisica, nu stiu ce ma facea sa fiu asa, de obicei bezna ma sperie...acum era diferit! Caldura aceea era tot mai aproape de mine, ma facea sa cred ca visez....si-am visat:),sau a fost adevarat!...

Acum,s-a terminat...

CCM

A mai trecut o etapa. Cea pe care o consideam,poate, cea mai grea si care cu siguranta a fost cea mai usoara, insa care m-a marcat nespus de mult datorita stilului neobisnuit in care s-au desfasurat toate....Un stil incredibil de ipocrit si regizat care subliniaza lipsa oamenilor cu caracter si cu morala din aceasta tara.

Incep sa nu ma mai indoiesc de faptul ca odata ce am sa plec de aici,locul unde zic ca e urat si prost si rau...o sa ajung intr-unul care in esenta e si mai rau..Singurul avantaj e faptul ca sunt atatea si atatea locuri necunoscute care merita vazute,incat o sa ajute la mascarea adevaratei feti a lumii inconjuratoare. E un fel de sarut dulce de tot imediat dupa o muscatura(sau inainte)...

Cel mai trist nsa e ca nu te poti bucura de acest sfarsit de tortura,de eliberare..pentru ca zilele de libertate care au ma ramas sunt numarate pe degetele de la o singura mana.A,si ca nu ar fi asta suficient...drept rasplata nici aceste zle nu sunt asa cum mi-as dori. M-am afundat in mashina,pe bancheta din spate,pentru ca trezirea pe care am primit-o nu a fost asa cum ar fi trebuit sa fie ca sa pot fi capabila sa conduc....clar,toata ziua nu voi sti sa conduc in niciun domeniu!Si am plecat urmarindu-mi parinti cu privirea spre locul pe care intr-o zi o sa-l ador pentru caldura pe care am sa o gasesc acolo si pentru dragul cu care m-am dedicat sa-l amenajez...insa acum imi displace total...prin tot ceea ce este,casa de la bunici!

Mi-am pregatit camera dupa bunul meu plac astfel incat sa ma simt macar relaxata si mi-am facut programul: o sa scriu, citesc, desenez si ajut! Activitati frumoase! Va fi dificil sa uit de ceea ce se intampla in timp ce eu voi face astea si sa nu ma ma gandesc la notele pe care urmeaza sa le iau..:|
Si ca sa nu ma mai fac ca ploua o sa marturisesc fara ocoleli motivul pentru care am inceput sa scriu atat de hotarata. E vorba de viitor! Ce este viitorul? o chestie care ne ofera alte chestii..sau.....cum sa formulez mai academic? "Viitorul este un edificiu misterios pe care-l construim astazi pentru maine." Viitorul meu ce este? Viitorul meu este ce vreau eu! Am incercat sa invat,singura, ca daca ne dorim ceva cu adevarat vom reusi, insa constat cu stupoare ca fiecare cuvant pe care-l spune acea persoana,mama,cea mai importanta din viata mea,legat de viitorul meu ma afecteaza. Ma descurajeaza nespus de mult si nu stiu daca e ok. Tind sa cred ,vreau sa cred... ca este asa datorita grijurilor pe kre le are si care nu-i permit sa gandeasca pt mine...si/sau viitorul meu...Insa nici nu-i cer asta,stiu sa gandesc singura. Dar e normal ca instinctul de mama sa vrea sa spuna ce si cum e bine... Nu ma plang de ea,e cea mai speciala mama,ma plang de mine..nu stiu sa o inteleg si sa-i raspund la reacti corespunzator. Voi invata..intr-o zi!


Acum,fac ce vreau pt ca in asa fel ajung unde vreau!DESEN..!

2

2 Piese pentru o noapte!

BG The Prince of Rap - The colour of my dreams

Ice mc-It's a rainy day

Era soare,puternic si super stralucitor exact asa cum imi doream; cu intentii puternice de a infrumuseta peisajul....de fapt...NU!!de ce vorbesc prostii....era lumina doar la mine in suflet, in mintea mea insetata dupa fericire...in rest...o mare bezna! Copii vorbeau de bac,eu visam la viitor(ul apropiat) ascultand si aproband, parca in necunostiinta de cauza, toate afirmatiile cu privire la acest subiect! Eu, spre deosebire de ei, nu am lasat bacul sa-mi invadeze si polueze existenta vioaie si expresia fetei pururea fercita...! Trecand peste acest aspect("ca de altfel peste toate celelalte", by M.),marturisesc ca as vrea sa va spun tot, si totusi, NIMIC!...Starea pe care o am acum nu e specifica fetei care va scrie de obicei pe acest blog....parca sunt alta..de fapt..acum chiar sunt eu! Sunt imbatata de o fericire imensa pe care nu o simt prea des si pe care vreau sa o impart cu aceasta pagina pe care o scriu, vreau sa o las ca pe o stampila aici...ca intr-un film...ca in The Secret..si peste ani de zile sa o retraiesc cu aceiasi intensitate ca acum.....sa impart fericirea, dar nu si motivul,motivul e doar al meu,29!

Acolo era un loc...atat de cunoscut, si de data asta chiar strain...unic! Apa, vant, miros proaspat de verdeata,lumina astrala, liniste, caldura sufleteasca si nu numai, cuvinte dulci si de necomparat cu oricare altele din lume, privire senina si totusi seaca, sandale cu "arici pogonici",broscute naravase cu concerte nocturne si intrare gratis, ochi curiosi si orbitori de mashini obosite si-un zambet,cel mai fericit zambet!!!!Si sper ca e doar inceputul si faptul ca am relatat ce-a fost in doar cateva cuvinte nu ma va impiedica sa traiesc in acest pahar de fericire in care am intrat si din care ar fi frumos sa nu mai iesim.
sweet dreams!

be happy...

Sunt in acelasi loc dintotdeauna, magic dar simplu..... e vant, e frumos, soarele nu ne mai prajeste, doar ne face prin intimidare sa-i zambim. Si totusi azi,niciuna din noi nu e fericita!

Sunt cu M.. Ea citeste chestii "cu ochii deschisi", eu privesc peisajul si contrastul dintre culori.... mult verde si albastru...

Norii s-au aliniat intr-o inima mare,mare de tot care o sa ne invadeze ca o nava extraterestra. Eh,ce conteaza...extraterestrii sunt tot fiinte,,sau nu sunt! Ideea principala e ca va fi o umbra deasa...

Ne-a gonit acasa,acum suntem in intunericul neaerisit al unei camere...cu vesnicul prieten fara suflet in fata noastra, punctandu-i litera cu litera fiecare cuvant al marturisirilor noastre pe care intr-un final le intelege. E greu,multa munca pentru un adevarat nimeni caruia ne destainuim! Si asta,...ne face sa ne simtim mai bine! De ce?...da,e senzatia ca ai scapat de povara unor sentimente profunde pe care le traiai singur. Acum suntem eliberate!

Secretul e sa gandesti pozitiv...lucrurile pozitive le vei atrage spre tine fara niciun efort! Be happy!

somn..

Eram la ora de romana...(de fapt nu era o ora normala...era doar pregatire pentru bac:|:|:|).....ascultam atenta mai mult melodia din casca stanga decat dictarile interminabile ale profesoarei. Priveam niste ochi albastri care imi punctau adesea trasaturile fetei,de undeva de aproape...Albastrul ochilor nu e tocmai printre culorile mele preferate,de obicei mi se pare sec si acuzator....te pierzi in el ca intr-un ocean fara fund...il privesti la nesfarsit ca pe un orizont si niciodata nu ajungi sa-l cunosti cu adevarat; insa acum era chiar placut.

Dictarea continua, scrierea se opreste...fiecare din noi viseaza lucruri diferite, unii chiar dormim! Incerc sa mi te imaginez,e greu...dar nu e imposibil. Iti atribui doar fiecare trasatura pe care imi doresc sa o intalnesc la adevaratul "el"......
... ... ... ...
... ... ...
... ...
...

Din toate atribuirile de pana acum realizez ca nu trebuia sa mai muncesc,tu le aveai deja!

astazi..

Am adormit tarziu, hipnotizata de mirosul puternic de ciment proaspat uscat si ametita de praful care era imprastiat peste tot. Somnul a fost dulce si incordat ca al unui iepuras cu urechile ciulite. Am visat neincetat diverse situatii, tot mai palpitante si cu dorinta tot mai mare de a nu ramane doar niste vise...

Dimineata mi-a adus dezamagirea trezirii matinale si a finalizarii zambetelor fericite de vis. Mi-a adus totusi lumina torida de vara a fiecarei dimineti din camera mea mansardata si zecile de idei pentru asamblarea ei.

Mi-am privit telefonul; nu-l miscasera vibratiile apelurilor pe care le primesc uneori. Era doar poza mea armonios colorata si ora 9, fix! Primul gand al zilei a fost interogativ: "Cine ma iubeste?" Raspunsul,inexistent, m-a indemnat sa-mi incep activitatile zilei....Intrebarea..mi-am mai pus-o de cateva ori,.....astazi,in zadar!

Good night!

white butterfly

E soare,stau ca fraiera pe o piatra mare....mai mare decat fundul meu mic;stau in bataia de joc a vantului care sufla puternic. Simt cum aduce cu el sute de ganduri...si-apoi pleaca cu ele la fel de vioi cum a venit.... Miroase bine,a fericire,a iubire inselatoare... intotdeauna am interpretat ce-a fost rau ca fiind bine...poate fi o calitate,privesc lucrurile pozitiv!

Ma uit in jur...in dreapta "vad" vantul,apa miscatoare...e multa viata, pasari, broscute, multe vietati! Privesc in stanga, ba nu, nu pot sa privesc...vad doar un fluture alb care se lupta cu vantul si undeva in spate, esti tu....privirea ta seaca, rece...VERDE! Imi zambesti,e fals? Nu stiu,dar mi-ar placea sa continui!

Ma hotarasc sa plec,esti prea aproape si asta ma tulbura! E mult mai bine sa ma indepartez si sa-mi revin la starea mea..plina de viata si de vise!
E complicat!!!! Ca sa trec de tine trebuie sa fie exact pe langa tine...mereu imi stai in cale si totusi nu-mi stai. Esti aproape si esti departe. Existi si totusi nu vei fi niciodata acolo unde ar trebui.Oare de ce?

Imi continui drumu sfioasa, privind cerul. Un nor mare aduce umbra!Nu-mi place...Fiinta mea priveste speriata in jur...cauta raza aceea de soare care trebuie sa existe, mai ales acum...sa fie ca o sursa de putere in depasirea atator obstacole! Imi fac curaj si scap de cele 129 de batai de inima pe minut....numarul scade la mai bine pt corpul meu...pt sufletul meu poate la mai rau...acum tu nu mai esti! Continui sa caut raza de soare...o zaresc si incerc sa o prind din urma,din umbra...mai scriu 2 randuri intr-un moment de inspiratie si privesc in urma cu speranta ca vei mai aparea odata....nu esti....nici nu vei fi....Doar fluturele cel alb a venit dupa mine...poate cu aceiasi putere de a ridica razele zambetului si intensitatea emotiei la sonoritate mea 'surda'...