Am ajuns tarziu acasa...acum pun cartile pe masa... constat ca ceea ce-mi doresc se poate intampla in orice secunda din viata mea...in orice moment in care imi propun sa fie cum vreau eu, in orice clipa care ma lasa sa fiu eu...insa nu pot sa inteleg de ce acest lucru nu ma multumeste...ce astept de la viata? PERFECTIUNEA? Cum visez eu ca arata ea si de ce consider ca o voi avea? Ma multumeste ideea ca va fi a mea, mi-e frica insa ca nu va fi asa...De fapt nu! nu las teama sa intervina in viata mea...am invatat de curand cum sa imi controlez viata...cu un gand.....un gand creator care te duce usor spre viitor....Schimbarile din viata mea vin si pleaca...totul pleaca aici...ca si cand, cineva le-ar face programare:).
Curand totul se va sfarsi...cand esti ce-ti doresti si nu te schimbi in bataia vantului ajungi sa te bucuri de viata...dar din nou ma afund in intunericul trist si ma macina intrebari reci si seci...de ce atunci atunci cand iti doresti sa revii la ganduri bune si frumoase...atunci cand exista un alt fel de 29 poate mai putin frustrat, mai catifelat...de ce cand mintea incepe iar sa trimita dorinte spre univers...ma pierd....ma pierd pe mine.si pe tine din nou si pe 29 cel nou....si toate ideile din mintea mea....pierd tot ce-as putea avea....uit cum e sa fii echilibrat....
Te calc in picioare! Cu delicatete si candoare indraznesc sa te calc in picioare...ca sa ce?ca sa fiu sigura ca nu ai sa urci curand in mintea mea..ca ai sa ramai acolo jos...cel mai jos...sub talpa mea! good night.
Un comentariu:
Bubulici, LA MULTI ANISORI si inimioara ta curata sa se bucure de cele 29 de buchetele de zambile pe care ti le doresti :) Al tau fidel cititor, suflet pereche si umil scriitor, B.
Trimiteți un comentariu