joi, decembrie 25, 2008

curiozitate...


Am azi o curiozitate asupra motivatiilor mele....nu imi dau seama de ce ma apuc de scris pe acest blog numai cand am o dispozitie proasta, cand sunt trista...as vrea sa imi pot raspunde singura la aceasta intrebare,e chiar un mister pt mine si nu stiu cum sa il elucidez, nu pot...!voi cum va simtiti cand editati o noua publicatie? Oare faceti acest lucru la fel ca mine? Eu simt ca lucrurile se manifesta ca in copilarie,cand ma bucuram de existentza unui caiet "sfant" pentru mine...in care scriam...ciudat, la fel ca acum, scriam tot cand eram trista..... As vrea sa nu mai fac asta si sa fiu ceva mai optimista. Optimista...oare ar zice cineva ca eu sunt pesimista????? Cum sa fac sa scap de felul in care imi ascund trairile de toti ceilalti? Cum sa fac sa nu mai par atat de FERICITA atunci cand nu sunt....da, stiu...din ce-am zis mai sus ar rezulta ca sunt prefacuta....cred ca asa sunt daca toata lumea ma vede fericita cand nu sunt....

ah....si curiozitatea??......s-a pierdut pe drum:)))


de fapt...cred ca din lipsa unei persoane care sa fie de incredere si care sa imi fie prietena si careia sa ii pot povesti chestiile pe care le traiesc si din care nu mai gasesc iesire, ma refugiez aici...cum o faceam in copilarie cu caietul meu cel "sfant".........DA!!! acesta este raspunsul:):):)

2 comentarii:

Gabryelle spunea...

Persoana pe care o astepti va veni atunci cand nici prin gand nu iti va trece. Si va fi perfect apoi...

overside spunea...

Asemeni tie, si eu scriu atunci cand am un "indoielnic" sentiment fata de lume(ca sa nu-i zic nici suparare, nici pesimism). De ce? Poate pentru ca atunci cand esti optimist vezi lumea cu alti ochi, incepi sa treci peste defectele ei , iar atunci cand nu esti fericita ii descoperi sau chiar ii maresti, toate elementele care te fac sa suferi.
Adevarul este ca blogul te duce catre copilarie, caci doar atunci, cel putin pentru mine, exista curajul de a ma privi in oglinda fara nici un resentiment sau teama de ceea ce voi vedea. Cat despre faptul ca nu ai pe nimeni in care sa ai incredere, va veni. Exact atunci cand te astepti mai putin, cand nu mai ai incredere in nimic, cand nu mai ai nici o speranta de care sa te agati. Fa orice, dar nu pierde speranta...abia atunci vei ajunge sa nu mai fi om.
Numai bine!